O investigație recentă a jurnaliștilor Recorder demonstrează că polițiștii români nu au capacitatea de a soluționa sesizările cetățenilor în privința infracțiunilor informatice.
„Dincolo de analize și statistici care nu fac decât să constate fenomenul, rămânem cu numărul din ce în ce mai mare al victimelor care cad în plasa infractorilor din mediul virtual. Sunt oameni care așteaptă la nesfârșit o soluționare la plângerile lor” se menționează în materialul publicistic amintit.
Raportul obținut de Recorder arată că, în trei ani, dintr-un total de peste 34.000 de plângeri la nivel național, au fost soluționate 11.817, majoritatea clasate sau renunțându-se la urmărirea penală din lipsă de probe.
Doar în 412 dintre aceste dosare polițiștii au terminat urmărirea penală și au trimis cazurile spre procurori, pentru a le prezenta în instanță.
Până în anul 2019, conform Recorder, dosarele de infracționalitate informatică erau lucrate de DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism). În urmă cu trei ani, responsabilitatea acestor plângeri a trecut la Poliția Română.
În cadrul Poliției nu există departamente speciale pentru aceste infracțiuni și s-a decis ca acestea să fie în sarcina angajaților din cadrul Serviciilor de Investigații Criminale de la nivelul fiecărui inspectorat județean.
Astfel, ofițerii care aveau în lucru furturi,violuri sau percheziții au preluat aceste spețe care necesită o pregătire specială în domeniul online; astfel, dosarele de criminalitate informatică au fost puse pe ultimul plan.
Ca de obicei, statul român ridică din umeri în fața anumitor tipuri de infracțiuni și se rezumă la explicații sau statistici: în loc să găsească soluții pentru a face față valului imens de infracțiuni care afectează grav resursele financiare dar chiar și viața celor păgubiți, Poliția întocmește rapoarte anuale în care prezintă cifrele dezastrului; cel mai recent, din martie, a intrat în posesia Recorder și arată că, în primăvară, peste 21.000 de dosare de criminalitate informatică zăceau nerezolvate pe birourile angajaților de la Ministerul de Interne.
În condițiile în care plângerile cetățenilor s-au dublat de la un an la altul, cei care trebuiau să le rezolve pur și simplu n-au mai făcut față susține jurnalistul Andrei Udișteanu; conform investigației amintite, șefii Poliției au fost informați încă de acum trei ani că numărul cazurilor de infracțiuni informatice este în creștere alarmantă însă nu au elaborat niciun plan de măsuri iar acest tip de infracțiuni rămân, de cele mai multe ori, amânate pe termen nelimitat.
Presată de amploarea fenomenului și de incapacitatea de a acționa dincolo de ridicarea neputincioasă de umeri, conducerea Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) încearcă totuși să pară preocupată, conform publicației citate: în primăvara acestui an, s-a decis înființarea unor compartimente dedicate combaterii infracțiunilor informatice la nivelul fiecărui județ, dar fără a ridica numărul de posturi și fără investiții în pregătire, recrutare sau dotare.
Din datele publicate, reiese că – în cel puțin 16 județe – aceste compartimente speciale există mai mult pe hârtie, posturile nefiind ocupate nici până în prezent.