Încrederea în Uniunea Europeană, la cel mai înalt nivel din 2007 / Proporţia românilor care se declară optimişti în legătură cu viitorul UE, peste media europeană

Încrederea românilor în Uniunea Europeană şi în instituţiile sale rămâne una ridicată în rândul românilor, indică datele celui mai recent sondaj Eurobarometru, publicat de Comisia Europeană.

Încrederea românilor în UE, peste medie

Dacă la nivelul UE, 52% dintre respondenți spun că au încredere în UE, cea mai mare cotă care se înregistrează din 2007, în cazul românilor, rata de încredere este de 56 la sută.

De asemenea, proporţia românilor care se declară optimişti în legătură cu viitorul Uniunii Europene este uşor mai mare decât media europeană – 65 la sută faţă de 62 la sută.

La nivelul UE, nivelul de încredere este cel mai ridicat în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani (59 %). Stabilind un nou record pentru ultimii 18 ani, 52 % dintre europeni afirmă că au încredere în Comisia Europeană, cu un punctaj din nou deosebit de ridicat în rândul tinerilor cetățeni (57 %). În același timp, 36 % dintre europeni afirmă că au încredere în guvernul lor național, iar 37 % declară că au încredere în parlamentul lor național.

Trei sferturi dintre respondenți (75 %) – cel mai înalt nivel din peste două decenii – declară că se simt cetățeni ai UE.

În plus, mai mult de șase din zece cetățeni ai UE (62 %) sunt de asemenea optimiști cu privire la viitorul UE.

Aproape șapte din zece respondenți (69 %) sunt de acord că Uniunea Europeană este o oază de stabilitate într-o lume aflată în criză.

Aproape nouă din zece europeni (88 %) sunt de acord că ar trebui să existe o mai mare cooperare bazată pe norme între țările și regiunile lumii. Peste patru din cinci cetățeni ai UE (86 %) sunt de acord că majorarea tarifelor vamale este dăunătoare pentru economia mondială. Cu toate acestea, dacă alte țări își majorează taxele la importurile din UE, 80 % dintre respondenți sunt de acord că UE ar trebui să impună tarife vamale pentru a-și apăra interesele.

Peste opt din zece respondenți (81 %) sprijină o politică de apărare și securitate comună între statele membre – cel mai mare rezultat din 2004. În același timp, 78 % sunt preocupați de apărarea și securitatea UE în următorii cinci ani.

În ceea ce privește prioritățile bugetului UE, cetățenii europeni ar dori ca bugetul UE să fie cheltuit pentru apărare și securitate (43 %), ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și sănătate publică (42 %) și educație, formare, tineret, cultură și mass-media (34 %, stabil). Cu 40 %, securitatea și apărarea reprezintă, de asemenea, principalul domeniu despre care cetățenii consideră că ar trebui să beneficieze de o finanțare mai mare din partea UE, urmat de tranziția energetică/energia la prețuri accesibile (32 %).

Sprijin continuu și stabil față de răspunsul UE la războiul din Ucraina

În fața războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, 80 % dintre respondenții europeni sunt de acord cu primirea în UE a persoanelor care fug din calea războiului, în timp ce peste trei sferturi dintre europeni (76 %) sprijină acordarea de sprijin financiar și umanitar Ucrainei. 72 % dintre cetățenii UE sprijină sancțiunile economice împotriva guvernului rus, a întreprinderilor și a persoanelor fizice din Rusia, în timp ce șase din zece (60 %) aprobă acordarea de către UE a statutului de țară candidată Ucrainei, iar 59 % sunt de acord cu finanțarea de către UE a achiziționării și furnizării de echipamente militare Ucrainei.

Invadarea Ucrainei de către Rusia continuă să fie considerată cea mai importantă problemă la nivelul UE (27 %), dintre 15 elemente (urmată de situația internațională cu 24 % și de securitate și apărare cu 20 %). 77 % dintre respondenții europeni sunt de acord că invadarea Ucrainei de către Rusia reprezintă o amenințare la adresa securității UE.