Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor Publice susține că este nevoie de măsuri ferme și urgente pentru ca România să-și păstreze credibilitatea internaţională şi stabilitatea economică.
Deficitul bugetar continuă să crească, susține Alexandru Nazare, iar acest lucru pune presiune tot mai mare asupra finanţelor publice. Astfel, România are nevoie de măsuri ferme şi urgente pentru a-şi păstra credibilitatea internaţională şi stabilitatea economică.
„Deficitul bugetar continuă să crească. Nu am o misiune simplă, însă voi spune cu toată responsabilitatea: România are nevoie de măsuri ferme şi urgente pentru a-şi păstra credibilitatea internaţională şi stabilitatea economică. Ministerul Finanţelor a publicat astăzi execuţia bugetară la finalul lunii mai 2025, iar datele arată clar că tendinţa de creştere a deficitului bugetar continuă.
În termeni nominali, acesta a ajuns la 64,23 miliarde lei, cu 4,13 miliarde lei mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2024, chiar dacă, procentual, acesta rămâne aproape constant (3,39% din PIB vs. 3,41% în 2024). Această accentuare a deficitului creează o presiune tot mai mare asupra finanţelor publice, într-un context în care România se află sub atenta monitorizare a agenţiilor de rating şi a Comisiei Europene”, a scris ministrul Alexandru Nazare pe pagina sa de Facebook.
Potrivit ministrului Alexandru Nazare, agenția Fitch Ratings a transmis că România riscă să îşi piardă calificativul recomandat pentru investiţii dacă nu aplică măsuri rapide de consolidare fiscală. Comisia Europeană a declanșat procedura de deficit excesiv şi a cerut un plan de corecţie credibil până la finalul lunii iunie. În lipsa acestui plan România riscă suspendarea fondurilor europene.
„Deci împrumuturi mai scumpe şi resurse mai puţine pentru investiţii, educaţie, sănătate şi alte priorităţi publice”, a explicat Nazare.
Ministrul Finanţelor a subliniat că veniturile au înregistrat o creştere de 13,6%, cu contribuţii importante din impozitul pe venit, contribuţiile sociale, veniturile din accize şi fonduri UE. Pe de altă parte, cheltuielile au crescut cu 12,2%, ponderile cele mai reprezentative fiind reprezentate de cheltuielile cu asistenţa socială, costul dobânzilor şi cheltuielile de investiţii publice.
„Practic, cheltuielile au crescut într-un ritm mai accelerat decât a reuşit să crească economia ţării în ultimul an. Dacă nu corectăm urgent acest dezechilibru, accesul României la finanţare avantajoasă poate fi compromis, cu consecinţe dramatice pentru economie, dobânzi, investiţii şi locuri de muncă”, a punctat Alexandru Nazare.
Ilie Bolojan a anunţat că ar putea urma creşterea accizelor la alcool și combustibil, dar și impozitarea suplimentară a capitalului, la bănci şi a câştigurilor de la jocurile de noroc. De asemenea, guvernul propune introducerea CASS pentru pensii, de la un anumit nivel și tăierea unor sporuri pentru lucrătorii din sistemul bugetar.
Premierul a declarat, într-o conferință de presă că planul de austeritate va fi anunțat săptămâna viitoare.
„Acestea sunt câteva elemente la care lucrăm în această perioadă. Facem analize, discutăm cu partenerii noştri. Sunt foarte importante aspectele care ţin de relaţia cu Comisia Europeană şi, de asemenea, sunt foarte importante relaţiile cu pieţele, cu agenţiile de rating, în aşa fel încât România să rămână o ţară stabilă din punct de vedere economic, cu toate costurile care vor veni din aceste măsuri, să rămână o ţară care e pe o traiectorie de reducere a deficitului, ca o combinaţie de măsuri de scăderi de cheltuieli, creşteri de venituri şi prioritizări de investiţii”, a adăugat Bolojan.
Mai mult, o nouă majorare de taxe locale, pe proprietate, dar și impozite mai mari pentru dividendele plătite de companii, vor urma anul viitor.
„Un alt pachet de măsuri se referă la cele care vor intra în vigoare de anul viitor, dar pe care foarte probabil, chiar dacă intră în vigoare de anul viitor, le vom anunţa tot în această perioadă, în aşa fel încât să dăm o perspectivă pieţelor că România ştie care îi sunt problemele şi că luăm măsurile necesare pentru a putea să stabilizăm macroeconomic lucrurile şi să nu degenerăm din punct de vedere al unei crize economice. Asta înseamnă că mai avem jaloane de îndeplinit, care intră în vigoare de la începutul anului viitor”, a spus Bolojan.