Ilie Bolojan recunoaște că nu există un acord al partidelor din coaliția de guvernare pentru implementarea reformei parlamentare conform referendumului din 2009.
Prin referendumul din 22 noiembrie 2009, inițiat de fostul președinte Traian Băsescu, românii au votat covârșitor pentru trecerea la parlamentul unicameral și pentru reducerea numărului de parlamentari la 300. Deși au trecut 16 ani, partidele politice au refuzat să adopte proiectele legislaive menite să pună în aplicare această măsură.
„Personal, nu o să retrag niciodată că Parlamentul poate funcționa cel puțin la fel de bine cu mult mai puțini parlamentari. Dar pentru a susține un proiect, când sunt mai multe partide, trebuie să ai un acord. Acolo unde nu există un acord, dacă vrem să rezolvăm problemele acestei arii care sunt urgente, proiecte trebuie să aștepte momentul lor”, a declarat Ilie Bolojan, răspunzând unei întrebări pe acest subiect.
Într-o declarație publică, în noiembrie anul trecut, Ilie Bolojan, în calitate de președinte interimar al PNL, se angaja că partidul său va propune revenirea la referendumul lui Băsescu. Angajamentul nu se regăsește, însă, și în noul program de guvernare, astfel că premierul a fost întrebat dacă a renunțat la idee.
„E nevoie în primul rând de o reformă a lumii politice. Nu ai nicio legitimitate să ceri oamenilor să ia anumite măsuri, dacă nu le faci demonstrația că și tu faci cel puțin la fel, din ce le ceri lor. Și în cei 20 de ani de administrație, colegii mei vă pot confirma că întotdeauna le-am cerut să facă măcar ceea ce fac eu, pentru că e o chestiune de respect față de cei care sunt colegi. Și atunci cred că lumea politică trebuie reformată de la nivelul superior. Și PNL va propune în primele șase luni, prin grupurile parlamentare, reducerea numărului de parlamentari, conform referendumului, la 300”, spunea Ilie Bolojan în luna noiembrie anul trecut.
În acest context, premierul României a vorbit și despre reforma administrației publice locale. Ilie Bolojan susține că aceste măsuri se face pe două componente. Prima are în vedere colectarea mai eficientă a taxelor și impozitelor locale. Aceasta se poate face imediat, spune premierul.
„Să premiem performanţa în administraţie. Ţi-ai încasat impozitele, bugetul de stat îţi dă direct proporţional sumă de echilibrare. Nu ţi le-ai încasat, n-ai văzut că în centrul comunei este o casă P plus 2 făcută fără autorizaţie de construire? Atunci, te descurci. Deci, trebuie să existe un sistem de genul acesta, care să facă administraţia mai eficientă, pentru că şi în administraţie, în afară de a demoniza pe toată lumea, sunt primari performanţi, sunt oameni din administraţia publică locală, în consiliile judeţene, simpli oameni, care îşi fac datoria acolo”, a declarat Bolojan.
În ce privește cel de-al doilea plan, care presupune și măsuri de eficientizare a cheltuielilor publice, Ilie Bolojan spune că va fi implementat abia în 2028 deoarece presupune adoptarea unor legi și susținere parlamentară.
„Reorganizarea administrativă nu se poate face oricum, decât din 2028 şi e timp până atunci să se găsească o formulă pentru a discuta serios despre acest proiect. Nu uitaţi că asta înseamnă un vot, înseamnă legi organice, înseamnă susţinere parlamentară puternică”, susține Ilie Bolojan.