România negociază aplicarea Legii salarizării unitare pentru bugetari. Ministrul Fondurilor Europene explică situația

România doreşte ca adoptarea și implementarea Legii salarizării unitare în sectorul bugetar să fie amânată, până la depunerea ultimei cereri de plată din PNRR. Motivul invocat este că implementarea proiectului necesită un deficit bugetar sub 5%.

România are un deficit bugetar ESA de 9,3%, conform situației prezentate de Comisia Europeană la începutul anului. Pe de altă parte, prin PNRR, țara noastră și-a asumat implementarea mai multor reforme, între care și legea salarizării unitare pentru bugetari.

În acest context, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș a declarat că România vizează, la renegocierea cu Comisia Europeană, amânarea aplicării Legii salarizării unitare în sectorul bugetar. Potrivit spuselor sale, este nevoie ca deficitul bugetar să fie coborât sun 5% pentru a putea aplica acest act normativ. Drept care, spune Boloș, termenul de amânare ar fi până la data depunerii ultimei cereri de plată din PNRR.

„Legea salarizării unice este propusă pentru amânare până la ultima cerere de plată pe care o vom avea în legătură cu PNRR. Este o reformă importantă în sectorul public, însă intrarea acesteia în vigoare este condiţionată de ţinta de deficit bugetar care trebuie să fie de sub 5% pentru ca legea privind salarizarea unică să intre în vigoare”, a explicat ministrul.

Cererea nr 4 este în negociere la Comisia Europeană

Ministrul Marcel Boloș a precizat că se negociază cererea de plată numărul 4, pe PNRR, cu Comisia Europeană. El a subliniat importanța cererii numărul 4, atât din perspectiva valorii sale, cât și a reformelor pe care le cuprinde.

„Cererea de plată 4 se află în curs de negociere cu Comisia Europeană, pentru că discutăm de o cerere de plată 4 restructurată, respectiv creştem numărul de jaloane de la 46 la 95, încercând să devansăm o parte din jaloane care au fost îndeplinite şi, odată cu aceasta, să creştem valoarea acestei cereri de plată de la 2.680.000.000, cât este în momentul de faţă în PNRR, la 5,7 miliarde euro. Discutăm, dacă renegocierile cu Comisia  Europeană decurg în ritmul pe care ni l-am propus, discutăm de o creştere a valorii a cererii de plată cu 3 miliarde de euro”, a afirmat ministrul.

Printre reformele propuse se numără reforma fiscală, taxa pentru poluare pentru mijloacele de transport, Legea energiei, Legile Justiţiei, Codul de Urbanism şi platforma electronică de punere în aplicare a acestor reglementări, Codul Silvic şi reorganizarea Romsilva, strategia hidrogenului şi strategia bio-diversităţii.