Sănătatea dentară a copiilor începe chiar din primele luni de viață. Dezvoltarea dentiției este un proces esențial pentru sănătatea generală a copilului, influențând nutriția, vorbirea, respirația și stima de sine. Demineralizarea este una dintre cele mai răspândite probleme dentare la copii și afectează atât dinții de lapte, cât și pe cei permanenți.
Demineralizarea este procesul prin care smalțul dentar pierde minerale esențiale (în special calciu și fosfați) din cauza atacurilor acide produse de bacterii. Primul semn al demineralizării îl reprezintă apariția unor pete alb-cretoase, cu textură aderentă la nivelul dinților, și a sensibilității dentare (durere) la consumul de alimente calde, reci sau dulci. Apariția acestor pete alb-cretoase indică faptul că dintele și-a pierdut din mineralele vitale, iar învelișul exterior al dintelui s-a uzat din cauza acizilor care erodează smalțul dentar.
Netratată, demineralizarea poate duce la apariția cariei dentare – una dintre cele mai frecvente afecțiuni cronice în rândul copiilor. Potrivit unui studiu realizat de Colegiul Medicilor Stomatologi din România, la nivel național, în 2024, 66,3% dintre copiii participanți la studiu aveau carii dentare.
Cum recunoști primele semne ale demineralizării
Dentiția primară, cunoscută și ca „dentiția de lapte”, începe să erupă în jurul vârstei de 6 luni și este completă până la 2 ani și jumătate. Aceasta include 20 de dinți temporari, care vor fi înlocuiți treptat de dentiția permanentă începând cu vârsta de 6 ani.
Este esențial ca această tranziție să fie atent urmărită de un medic stomatolog pediatru, pentru a identifica eventualele probleme legate de spațiile dintre dinți, malpoziții sau obiceiuri vicioase care pot afecta alinierea și sănătatea dinților definitivi.
Petele alb-cretoase care apar pe dinți, și care reprezintă primul semn al demineralizării, sunt vizibile destul de greu, medicul stomatolog pediatru fiind cel care poate stabili diagnosticul de demineralizare. Din păcate, mulți părinți își dau seama că există o problemă doar atunci când observă puncte negre de pe suprafața dinților sau când demineralizarea este deja accentuată.
„De cele mai multe ori, aceste pete pot trece neobservate de către părinți, iar consecințele sunt complexe, deoarece netratarea demineralizărilor duce, evident, la carii. Și cum demineralizarea poate apărea atât pe dinții permanenți, cât și pe cei temporari (deci, la vârste foarte mici), este important să existe acele controale periodice, pentru a identifica la timp semnele.”- dr. Irina Morariu, Medic Stomatolog Pediatru în cadrul clinicii DENT ESTET 4 KIDS, prezentă la emisiunea matinală B1 TV.
Pentru a observa petele alb-cretoase de pe suprafața dinților, este nevoie de un consult amănunțit, iar medicul stomatolog pediatru se poate ajuta de lămpile de fotopolimerizare cu funcție de detectare a leziunilor.
Cauzele apariției demineralizării
Igiena orală deficitară este una dintre cele mai comune cauze. Atunci când periajul nu este periodic și eficient, placa bacteriană se acumulează pe suprafața dinților. Bacteriile din placă metabolizează zaharurile și carbohidrații din alimente, producând acizi care atacă și dizolvă mineralele din smalț.
Consumul frecvent de zahăr și carbohidrați rafinați este un alt factor favorizant pentru apariția demineralizării dinților. Copii consumă dulciuri, băuturi carbogazoase, sucuri de fructe, produsele de patiserie și alimentele procesate, iar toate acestea reprezintă „combustibil” pentru bacteriile din gură. Consumul frecvent de astfel de alimente, mai ales între mese sau înainte de culcare fără igienizare, menține un mediu acid constant în gură, favorizând demineralizarea.
Aportul insuficient de fluor – Fluorul joacă un rol crucial în remineralizarea smalțului și în creșterea rezistenței acestuia la atacurile acide. O lipsă de fluor (din apa potabilă, pastă de dinți, sau alte surse) face smalțul mai vulnerabil.
Demineralizarea poate fi favorizată de deficiențe nutriționale, cum ar fi lipsa vitaminei D, calciului și fosforului. Vitamina D este esențială pentru absorbția calciului și fosfatului, minerale vitale pentru sănătatea smalțului. Un aport insuficient din dietă poate compromite dezvoltarea și menținerea unui smalț puternic.
Și saliva joacă un rol important în procesul demineralizării. Astfel, un flux salivar redus (xerostomie), cauzat de deshidratare, anumite medicamente sau afecțiuni, crește riscul de demineralizare.
La capitolul cauze, putem menționa și factorii genetici. În unele cazuri, predispoziția genetică poate influența structura smalțului și sensibilitatea acestuia la demineralizare (ex: amelogenesis imperfecta).
De ce e crucial să tratăm demineralizarea la timp
Deși poate părea o problemă minoră, demineralizarea dinților de lapte este un semnal de alarmă serios pentru părinți. Aceasta poate evolua rapid, transformându-se dintr-o simplă demineralizare în forme agresive de carie.
Există mai multe tipuri de carie ca urmare a demineralizării dinților:
Caria de biberon – apare atunci când bebelușul sau copilul mic adoarme cu biberonul în gură, iar acesta conține lapte, suc sau altă băutură dulce;
Caria cronică – apare la orice vârstă și se poate dezvolta rapid dintr-o carie incipientă într-o carie avansată. Procesul carios poate avansa chiar și în 2-3 luni;
Displazia de smalț – afectată atât forma smalțului (se formează mici striații sau denivelări), cât și culoarea (pete alb-gălbui, uneori maronii).
„Caria de biberon sau caria precoce a copilăriei apare frecvent la copiii care adorm cu biberonul cu lapte sau suc. Este o formă agresivă de carie, care afectează rapid dinții frontali superiori și poate cauza disconfort sever. Este important să spunem că dinții permanenți tineri sunt la fel de sensibili ca și dinții de lapte. Dacă acum apar carii, acestea evoluează extrem de rapid. În 2 luni putem ajunge de la un punct mic negru până la afectarea nervului, ceea ce înseamnă durere și disconfort major. În plus, în cazul în care nu tratăm carie profundă există riscul pierderii dintelui. Pentru totdeauna! Din acest motiv, prevenția este vitală.” – dr. Alexandra Nițu – Medic Specialist Stomatologie Pediatrică
Prima vizită la stomatolog
Prima experiență la stomatolog este esențială pentru percepția viitoare a copilului asupra îngrijirii orale. De aceea, specialiștii DENT ESTET 4 KIDS recomandă ca această vizită să fie una informativă și relaxată.
„Primul consult stomatologic ar trebui realizat în jurul vârstei de 1 an sau imediat după apariția primului dinte. Această vizită timpurie este fundamentală pentru a stabili o relație pozitivă copil-medic și pentru a oferi părinților sfaturi corecte despre igiena orală. Noi punem accent pe empatie, joc și adaptarea limbajului la nivelul de înțelegere al copilului. Fiecare detaliu al consultației este gândit pentru a crea o experiență pozitivă, de la sala de așteptare până la interacțiunea propriu-zisă cu medicul”- dr. Irina Morariu, Medic Stomatolog Pediatru în cadrul clinicii DENT ESTET 4 KIDS.
Pe lângă controlul clinic, prima vizită în clinicile DENT ESTET 4 KIDS înseamnă:
Evaluarea igienei orale
Determinarea riscului carios
Sfaturi personalizate pentru părinți privind alimentația și rutina de igienă
Fluorizare profesională, dacă este cazul
Clinicile DENT ESTET 4 KIDS, prezente în București, Ploiești, Craiova, Brașov, Sibiu, Timișoara, Arad și Oradea, oferă tratamente personalizate pentru copii și un mediu prietenos și sigur, unde aceștia pot învăța, se pot relaxa și se pot bucura de o experiență pozitivă în cabinetul stomatologic.
„Avem la dispoziție tehnologii moderne care ne ajută să facem tratamentele mai rapide și mult mai confortabile pentru copii. Totul este gândit pentru a reduce anxietatea și pentru a păstra zâmbetul copilului sănătos și strălucitor.” – dr. Alexandra Nițu – Medic Specialist Stomatologie Pediatrică
Cum tratăm demineralizarea dinților?
Prevenția este fundamentul unui zâmbet sănătos. Totul începe acasă, cu o educație orală solidă din partea părinților, completată și consolidată prin vizite regulate la medicul stomatolog pediatru. Este esențial ca placa bacteriană, principalul factor ce duce la demineralizare, să fie eliminată constant printr-un periaj profesional efectuat în cabinet.
Sfaturi de prevenție:
Periajul de două ori pe zi cu pastă cu fluor adaptată vârstei
Evitarea consumului frecvent de dulciuri și sucuri
Fluorizări și sigilări dentare în cabinet
Vizite periodice pentru monitorizarea dezvoltării dentare
Două metode principale se disting în prevenirea și tratarea demineralizărilor și a cariilor: sigilarea dinților și tratamentul de fluorizare.
În faza incipientă, procesul de demineralizare poate fi stopat eficient prin aplicarea topică a unor geluri sau creme pe bază de fluor și prin utilizarea unei paste de dinți cu o concentrație adaptată de fluor, în funcție de vârsta copilului.
Sigilarea implică aplicarea unui strat subțire de material, de culoarea dintelui, pentru a acoperi șanțurile și fosetele adânci de pe suprafața molarilor și premolarilor. Acest strat acționează ca o barieră protectoare, prevenind acumularea bacteriilor cariogene în zonele vulnerabile.
Fluorizarea este o procedură simplă și nedureroasă, realizată atât în cabinetul stomatologic, cât și acasă, sub îndrumarea medicului. Fluorul consolidează smalțul, oferind o protecție sporită împotriva acizilor prezenți în băuturile carbogazoase și sucurile de fructe.