Românii admiși la Harvard, între incertitudine și teamă. Cum au primit vestea interzicerii studenților străini

După ce administrația Trump i-a interzis universităţii Harvard să mai accepte studenţi străini, zeci de români sunt în pericol de a-și pierde dreptul de studiu în Statele Unite. Administraţia Trump a interzis. Cei care învaţă deja acolo vor fi nevoiţi să se transfere pentru a-și putea păstra dreptul de şedere pe teritoriul american, însă Casa Albă avertizează că și alte Universităţi ar putea fi vizate de aceeaşi măsură.

O judecătoare federală, Allison Burroughs, a luat decizia de a opri temporar interdicţia lui Donald Trump, la câteva ore după Harvard, cea mai veche și mai bogată universitate din țară a intentat proces. Aceeași Burroughs este responsabilă de analizarea unui alt proces intentat de Harvard, prin care se contestă decizia adminstrațiue Trump de a îngheța o finanțare federală de 2,65 miliarde de dolari, potrivit Observator News.

Reacţiile românilor admişi la Harvard, după aflarea deciziei lui Trump

Visul american al studenţilor români de la Harvard s-ar putea spulebra. Aproape 10.000 de studenţi străini trăiesc cu teama aceluiași pericol, acela de a nu-și mai putea continua studiile la Universitatea la care au învățat până acum. Mulți dintre ei deja au și achitat taxa de şcolarizare de 100.000 de dolari pe an.

„Studenţii străini sunt folosiţi ca jetoane de poker în bătălia dintre Casa Albă şi Harvard, pentru că Trump încearcă să se instaleze drept prorectorul, preşedintele acestei universităţi”, a declarat Leo Gerden, student străin la Harvard.

34 de români studiază în acest moment la Harvard. Miruna a fost admisă la un masterat acolo, iar în toamnă ar fi urmat să înceapă cursurile. Acum însă, situația este una incertă.

„La prima veste, evident că am fost foarte şocantă. Poate puţin speriată încât viza mea e chiar acum în proces de aprobare la ambasadă. Tocmai am trimis-o şi ăsta a fost primul meu gând – ce se va întâmpla, mi-o acceptă sau nu mi-o mai acceptă. Şi colegii mei care nu sunt internaţionali şi nu sunt români sunt evident foarte speriaţi pe toate grupurile. Ce urmează să se întâmple sau aşteptăm cele 72 de ore care au fost oferite de la departamentul de securitate naţională, ca să vedem care-i verdictul”, a declarat Miruna, româncă admisă la Harvard.

Julia a fost admisă la Harvard, dar a ales România în defavoarea Americii. Are însă prieteni acolo, care după ani de muncă, se află în fața unui decizii care le va decide viitorul și pentru care nu pot face nimic să o influențeze.

„În acest moment, studenţii români de la Harvard şi cei care sunt deja acolo şi cei care urmează să se ducă acolo sunt într-o situaţie foarte precară. Este mult prea greu să te decizi de pe o zi pe alta că vrei să te transferi, mai ales că transferatul este un proces în sine destul de complicat şi extraordinar de competitiv şi pentru celelalte universităţi. Celelalte facultăţi sunt la fel de pline, nu e ca şi cum celelalte facultăţi au locuri disponibile pentru acest scenariu. Aşa că dacă se ajunge la transfer, clar aceşti copii se vor duce la univesităţi mai slab cotate sau se întorc în România, în Europa”, a declarat Julia, fostă studentă în SUA.

De ce ar fi interzis, de fapt, Trump străinilor să studieze la Harvard

Administraţia Trump și-a justificat decizia, spunând că se urmărește ca studenții americani să dispună de toate resursele didactice.

„Hai să nu mai vorbim despre talent străin, ci despre talent american. Cotele noastre sunt în scădere privind înțelegerea și citirea textelor, precum și o serie de alte lucruri pe care noi trebuie să le facem să fie mai mult decât o simplă etichetă sau o marcă. Trebuie să ofere rezultate pentru familiile care plătesc mulți bani”, a declarat Tammy Bruce, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat.

Presa americană scrie că motivul din spatele deciziei împotriva Universităţii Harvard ar fi, de fapt, o dorință de răzbunare.

„Harvard este prima universitate din Statele Unite care a sfidat în mod deschis ordinele administrației Trump de a limita protestele pro-palestiniene din campus și de a elimina politicile DEI (n.r. – de incluziune socială)”, a declarat Collin Binkley, Associated Press.

Începuturile războiului dintre Trump și Harvard

Tensiunile dintre Harvard şi Donald Trump au pornit după ce Casa Albă a cerut ca protesele pro-Palestina să fie interzise în campus, iar programa şcolară să fie decisă de oficiali federali. Conducerea instituţiei de învăţământ a refuzat ferm să respecte cerințele administrației Trump şi a declarat că nu este dispusă să renunțe la independenţa şi drepturile sale constituţionale. A urmat tăierea finanţării de aproape 3 milioane de dolari pentru care Harvard a anunţat că va lupta în justiţie.

„Cred că Harvard este o ruşine. Cred că ceea ce au făcut este o ruşine. Sunt antisemiţi şi, deodată, au început să fie încăpăţânaţi”, a declarat Donald Trump, preşedintele Statelor Unite.

Conducerea universităţii le-a recomandat studenţilor să nu comenteze public situaţia până când procesul împotriva administraţiei Trump nu se tranşează.

„Aceştia sunt paşii de la democraţie la tiranie. Dacă o instituţie ca Harvard cu toate resursele ei, cu dotări de 50 de miliarde de dolari, cu prestigiul ei. Dacă Harvard nu poate rezista acestor paşi spre tiranie, cine poate?”, a declarat Larry Summers, preşedinte emerit al Harvard.

Membră a prestigiosului club Ivy League, Harvard este pe locul 3 în topul celor mai bune universităţi din lume. 162 de laureați ai premiului Nobel, opt președinți americani și numeroși actori și oameni de afaceri importanți au fost cândva studenți ai Harvard.